VIZIUNE

PROPUNERI DE ORGANIZARE

 

PREMIZE

 

Este de notorietate, că o mare parte din criticile atribuite Primarului General al Municipiului București sunt de fapt în răspunderea legală a altor instituții.

Exemple:

  • salubritatea – serviciu public obligatoriu se află in coordonarea si responsabilitatea primarilor de sector, însă opinia publică consideră răspunderea în caz de deficiență, în sarcina instituției Primarului General;
  • toate acțiunile privind deszăpezirea sunt în aceleași situații;
  • reparații și întreținere străzi: orice neregulă constatată pe bulevardele mari sau pe străzile adiacente atacă imaginea Primarului General chiar dacă acesta are în coordonare principalele bulevarde și străzi (aproximativ 370 de străzi) din totalul celor peste 5000 de străzi care există în București;
  • primarul General este răspunzător în opinia publică pentru asigurarea căldurii în apartamente, transportului în comun, refacerea și construcția străzilor în condițiile în care regiile respective sunt subordonate CGMB. Numirea si eliberarea din funcții, aplicarea unor sancțiuni disciplinare sunt asigurate numai prin filtrul CGMB.
  • administrațiile pentru întreținerea și dezvoltarea spitalelor, școlilor, creșelor și grădinițelor, bazelor sportive sunt cam în același situație;

Exemplele pot continua.

O organizare mai bună decât cea de astăzi este obligatorie și trebuie să țină cont de etapa în care a ajuns Capitala României. Mai există o problemă foarte importantă și anume deficiențele majore între potențialele economice și financiare ale celor 6 sectoare între ele și față de Municipiul București.

Este foarte clar că trebuie să urmărim realizarea unui echilibru și în același timp să delimităm competențele și responsabilitățile instituției Primarului General, primarilor de sector și consiliilor locale.

 

 

VARIANTE POSIBILE

  1. Organizarea Bucureștiului după modelul Roma sau Budapesta în care competențele primarului General sunt clare si extinse;
  2. Reorganizarea Bucureștiului prin creșterea numărului de sectoare pentru ca accesul populației la actul de decizie să fie înlesnit mai mult ca în prezent;
  3. Astfel sectoarele 1,4 și 5 ar urma să rămână la delimitarea teritorială actuală iar sectoarele 2, 3 și 6 să fie delimitate în câte două entități aproximativ egale; s-ar obține astfel o concentrare urbană pe sector de aproximativ 300 de mii de locuitori și un echilibru demografic corespunzător;
  4. Menținerea actualei organizări și realizarea unor delimitări funcționale mai clare între primarii de sector, primarul general și consiliile locale;
  5. Susținerea unui proiect identic de dezvoltare și realizare după modelul Paris având în vedere că legislația din Romania inclusiv constituția sunt apropiate de cele franceze. Personal consider că modelul ”Paris” este deosebit de stufos, ultrabirocratic și costisitor.

 

Proiectul pe care îl pregătim și îl susținem este cel cu 9 sectoare și cu o delimitare clară a competențelor instituțiilor Primarului General și primarilor de sector.

Principiul consultării cetățenilor în soluționarea problemelor de interes municipal reprezintă idea centrală al acestui proiect.

 

ELEMENTE DE NOUTATE ÎN PROIECTUL DE LEGE A CAPITALEI

 

  1. Stabilirea principiilor generale:
  • principiul legalității;
  • principiul complementarității și parteneriatului;
  • principiul transparenței decizionale;
  • principiul consultării cetățenilor în soluționarea problemelor în interes municipal;
  • principiul responsabilității administrației publice locale și organismelor constituite la nivelul municipiului și sectoarelor capitalei;
  • principiul echității;
  • principiul probității fiscale;
  • principiul orientării către interesul public;
  • principiul specializării;
  • principiul coeziunii economice și sociale.

 

  1. Relația CGMB / Primar general:

CGMB la nivelul capitalei are următoarele roluri:

  • asigură cadru unitar de dezvoltare pentru întreaga capitală;
  • aprobă politici publice municipale pentru creșterea calității serviciilor publice în mod uniform pentru toți locuitorii capitalei;
  • aprobă indicatorii de performanță pentru serviciile publice și sistemul de monitorizare al acestuia;
  • asigură cadru necesar simplificării procedurilor administrative la nivelul tuturor autorităților, organismelor, instituțiilor de interes public care funcționează pe teritoriul capitalei – generalizarea sistemului informatic modern;
  • aprobă la propunerea primarului general Statutul și Regulamentul de Organizare și Funcționare al CGMB, precum si statul de funcții al aparatului de specialitate al primarului general;
  • reprezintă capitala în relații cu organisme interne și internaționale de același nivel;
  • analizează și aprobă politicile și strategia de dezvoltare precum și politica fiscală ale capitalei;
  • aprobă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare reguli aplicabile pe teritoriul capitalei în vederea asigurării implementării corespunzătoare a politicilor și strategiei de dezvoltare a capitalei;
  • hotărăște la propunerea primarului general, înființarea de servicii publice de interes municipal, aprobă regulamentul de funcționare precum și bugetul acestora;
  • administrează împreună cu Primarul Municipiului București, bunurile aflate în proprietate publică și privată a Municipiului București;
  • aprobă la propunerea primarului general programele de investiție pentru dezvoltarea capitalei;
  • aprobă la propunerea primarului general bugetul Municipiului București, împrumuturile, virările de credite, rectificările bugetare, și contul de încheiere al exercițiului bugetar;
  • aprobă la propunerea primarului general tarifele și/sau taxele percepute pentru prestarea serviciilor publice de interes municipal. Este unica autoritate de reglementare în acest domeniu din Municipiul București;
  • aprobă acordarea de granturi sectoarelor pentru finanțarea proiectelor acestora care au influență în dezvoltarea Municipiului București.

 

 

 

  1. Autoritățile Administrației Publice Locale la nivelul Municipiului București

 

Un rol aparte în viziunea noastră îl are consiliul local de sector ca instituție deliberativă care deservește direct cetățeanul și asigură aplicarea principiului subsidiarității. Astfel majoritatea serviciilor publice de la salubritate, asistență socială, poliție locală și până la asistență medicală vor fi apanajul consiliilor locale și primarilor de sector. Se urmărește astfel că primarul general să aibă relații cât mai apropiate de cetățeni prin primarii de sector (care devin viceprimari generali) și consiliile locale de sector urmând ca în sarcina consiliului general să rămână capacitatea acestuia de a reglementa ( hotărâri obligatorii pentru întreg teritoriu al Municipiului București) și de a avea competențe majore în dezvoltarea și ”proiectarea” Orașului București.

CGMB – se alege prin vot direct și are un număr de 55 consilieri care își desfășoară activitatea conform legislației actuale cu privire la constituire, alegerea comisiilor și desfășurarea activității în sesiuni și în afara acestora.

     CONSILIILE LOCALE DE SECTOR – vor fi alese prin vot direct, în mod similar cu cel al capitalei.

În condițiile în  care  se acceptă propunerea ca Municipiul București să aibă 9 sectoare se susține constituirea unor consilii locale formate din 25 de consilieri la fiecare sector în parte. Primarul de sector este ales din rândul consilierilor locali la propunerea Primarului General. Dacă propunerea nu este validată de consiliul local, primarul general va face o a doua propunere care devine obligatorie pentru consiliul local. A doua propunere trebuie să vizeze o altă persoană decât prima propunere. Schimbarea primarului de sector se poate face cu majoritatea calificată din consiliul local având în prealabil avizul primarului general.

 

 

 

Vasile Gherasim