CAPITOLUL I: Metodologia cercetarii
Rezultatele acestei lucrari au la baza o cercetare sociologica
de determinare si caracterizare a Zonei Metropolitane Bucuresti
realizata de Centrul de Sociologie Urbana si Regionala CURS, ca
activitate în proiectul “COORDONATE ECONOMICE SI DIMENSIUNI
ALE COEZIUNII SOCIALE ÎN DEZVOLTAREA DURABILA METROPOLITANA-
DEMOS” coordonat de Academia de Studii Economice Bucuresti
(ASE).
Metodologia acestei cercetari pilot a presupus stabilirea ariei
de cercetare astfel încât aceasta sa fie mai mare, sa
depaseasca limita exterioara a zonei metropolitane propriu-zise.
Se considera ca aceasta arie luata în studiu ar trebui sa
cuprinda toate asezarile aflate pe o raza de 50 km de Bucuresti,
distanta considerata maxima, în acest moment, din care va
fi decupata ZMB. O existenta posibila a unei asezari care ar putea
fi inclusa în zona metropolitana, în afara distantei
de 50 km de oras, nu conduce la includerea sa în aceasta arie
deoarece nu respecta principiul contiguitatii spatiale. Tot asa
o posibila existenta a unei asezari în cadrul zonei metropolitane,
dar care nu respecta criteriile pentru a fi retinuta va fi inclusa
în zona, tot pe principiul contiguitatii spatiale, deoarece
se regaseste în interiorul granitelor astfel trasate .
Selectia primariilor ai caror reprezentanti au fost intervievati,
de pe raza a 50 km în jurul Bucurestiului, a fost exhaustiva.
Au fost selectate astfel 98 de localitati din jurul Bucurestiului.
Analiza rezultatelor a necesitat standardizarea indicatorilor astfel
încât acestia sa devina comparabili, respectiv au fost
adusi pe o scala de la 1 la 100 (cu formula „utilitatii maximale”,
respectiv a abaterii fata de valoarea minima), dupa formula:
Formula 1.
Indicatorii selectati standardizati (normalizati) au fost calculati
astfel:
• procentul de navetisti spre Bucuresti din totalul populatiei
ocupate a localitatii;
• potentialul de navetisti din Bucuresti spre localitatea
de zona de influenta/total populatie ocupata;
• procentul populatiei care s-a mutat cu domiciliul din localitate
în Bucuresti/totalul gospodariilor din localitate;
• procentul populatiei care s-a mutat cu domiciliul din Bucuresti
în localitate/total gospodarii din localitate;
• procentul de case nou cosnstruite în localitate în
2003-2007 de catre bucuresteni/total case în localitate;
• indicele de potential turistic (determinat prin ponderea
suprafetelor cu apa si paduri în totalul suprafetei localitatii);
• numarul de monumente istorice/total case în localitate;
• numarul de amenajari turistice/total case în localitate;
• distanta în minute fata de oras, cu mijlocul de transport
în comun cel mai des utilizat.
Formula de calcul:
Formula 2.
Unde:
ln = indicele de navetism
lm = indicele de migratie
le = indicele de înnoire edilitara
lt = indicele de potential turistic
D = distanta în timp pâna la Bucuresti
Înmultirea ln+lm cu 2 se eplica prin faptul ca navetismul
si migratia reprezinta o dubla
relatie, spre oras si din oras spre localitatea din zona de influenta.
Extragerea de radical din lt, arata ca acesta reprezinta o relatie
mai degraba potentiala decât efectiva.
Capitolul II: Determinarea stiintifica a Zonei Metropolitane
Bucuresti
În urma standardizarii acestor indicatori si aplicarii formulei
mai sus mentionate a rezultat o ierarhie a celor 98 de localitati
în functie de fiecare indicator în parte si a indicatorului
sau scorului de integrare cumulativ în Zona Metropolitana
Bucuresti. În functie de acest indicator global de integrare
au fost selectate 59 de localitati (unitati administrative). Selectia
s-a facut în functie de valorea indicelui de integrare, adica
sa aiba o valoare de peste 0,500 si sa respecte principiul contiguitatii
spatiale. La acestea au trebuit adaugate alte doua comune (Gradistea
si Nuci) care tin de judetul Ilfov si sunt în contiguitate
spatiala cu asezarile din ZMB chiar daca nu au obtinut scorul de
integrare de peste 0,500. Ele nu pot fi lasate în afara judetelor
existente si nici nu pot fi transferate catre alte judete în
lipsa unei noi Legi. (vezi harti 1. Universul de esantionare, 2.
Localitati incluse în ZMB pe baza indexului de integrare si
3. Tipologia localitatilor în functie de indicele de integrare)
Cel mai ridicat grad de integrare, asa cum era asteptat, se regasesste
la localitatile din jurul Bucurestiului, ceea ce înseamna
ca toate aceste localitati din jurul Bucurestiului au interrelatii
pouternice cu orasul polarizator. Exceptie face localitatea Bragadiru,
care are un indice de integrare scazut, adica interrelatiile dintre
Bragadiru si Bucuresti sunt scazute si acest lucru este influentat
de rata scazuta a navetismului dinspre si înspre localitate,
gradul relativ scazut de înnoire edilitara lipsa mijloacelor
de transport rapide si facile dinspre si înspre Bucuresti.
Constituirea unei Zone Metropolitana se realizeaza ca o necesitate
a relatiilor care se formeaza si se intensifica între orasul
polarizator si localitatile din împrejurimi. Acesta este temeiul
stiintific al includerii indicatorilor de interrelatie în
formula de determinare a granitelor Zonei Metropolitane. Prin urmare,
o Zona Metropolitana trebuie sa includa acele localitati din jurul
orasului polarizator care au interrelatii destul de puternice cu
orasul polarizator.
Datele cercetarii CURS indica faptul ca localitatile selectate a
intra în ZMB îndeplinesc conditiile pentru a forma împreuna
cu Bucurestii Zona Metropolitana Bucuresti.
Harta 1
Harta 2
Harta 3
Navetism si migratie rezidentiala. Asa cum se poate observa din
harta Rata navetismului din localitate spre alte destinatii, 17
localitati au o rata a navetismului între 70%-98%. Cu alte
cuvinte, în aceste localitati între 70%-98% din totalul
salariatiilor acestor localitati merg sa munceasca în alte
zone. De asemena 16 localitati au un indice al natevismului între
40%-67%.
Pe de alta parte, datele sondajului arata o interrelatie puternica
între Bucuresti si aceste localitati în ceea ce priveste
schimbul de formta de munca si atractia rezidentiala temporara sau
permanenta dintre locuitorii orasului polarizator si localitatile
înconjuratoare. De exemplu, rata medie a navetismului bucurestenilor
spre aceste localitati (calculata ca raport între numarul
bucurestenilor care vin zilnic sa lucreze în localitate si
numarul total de salariati în localitate) este de cca. 16%,
(numarul salariatilor bucuresteni depasind în unele cazuri
procentul celor locali). Dintre principalele localitati ca atractie
pentru forta de munca din Bucuresti, cu rate de navetism de peste
50%, amintim: Bragadiru, Afumati, Cornetu si Magurele. Acest lucru
este dovedit si ponderea mare a localitatilor care au unitati economice
în care lucreaza bucuresteni (cca. 68%) (vezi Grafic 1 Existenta
unitatilor economice în care lucreaza bucuresteni).
S-ar putea vorbi astfel de trei tipuri de localitati: cu o atractie
mare a bucurestenilor, un numar de 15 localitati (indice navetism
spre localitate de peste 16%), cu o atractie medie, un numar de
21 localitati (între 5%-15%) si cu o atractie mica, restul
localitatilor (1%-4%).
Grafic 1
Harta 4
De asemenea datele sondajului arata o foarte puternica atractie
a fortei de munca din aceste localitati spre Bucuresti. Peste 30
de localitati, dintre cele 61 incluse în studiu, au o rata
de navetism (calculata ca raport între numarul de localnici
care pleaca zilnic sa lucreze în Bucuresti si numarul total
de salariati din localitate) a locuitorilor spre Bucuresti de peste
50%. Principalele puncte de atractie a fortei de munca spre Bucuresti
fiind Gostinari cu o rata de 91%, Joita si Dobroesti cu 90% fiecare,
Bolintin Deal si Fundeni cu 88-89%.
Luând în calcul toate localitatile din ZMB din punct
de vedere al navetismului spre Bucuresti s-ar putea spune ca exista
localitati cu un navetism spre Bucuresti puternic, un numar de 30
de localitati (medie peste 50%), cu un navetism mediu-moderat, un
numar de 21 localitati (între 20%-50%) si cu un navetism redus,
restul localitatilor (între 5-19%).
Din punct de vedere al migratiei rezidentiale se observa ca localitatile
înconjuratoare reprezinta puncte de atractie mai mari decât
Bucurestiul. Astfel, rata medie a migratiei rezidentiale (calculata
ca raport între numarul de persoane mutate în localitate
si total populatie) spre aceste localitati în ultimii 7 ani
este de cca. 5%, iar principalele puncte de atractie sunt Otopeni,
Corbeanca, Chiajna, Balotesti, Ciolpani si Magurele cu rate de migratie
a bucurestenilor în zona de peste 10% (vezi harta Atractia
rezidentiala a localitatilor în ultimii 7 ani). În acelasi
timp atractia rezidentiala a locuitorilor din aceste zone spre Bucuresti
este destul de scazuta, rata medie de migratie a localnicilor spre
Bucuresti în ultimii 7 ani fiind de 0,85%. (din total locuitori
ai localitatii), si doar 3 localitati au o rata de migratie din
localitate spre Bucuresti de peste 5%.
Harta 5
În ceea ce priveste atractia rezidentiala a populatiei din
Bucuresti, exista pe totalul celor 61 de unitati administrativ-teritoriale
localitati în care migratia populatiei Bucurestiului în
ultimii 7 ani este puternica, de peste 10% în 4 localitati,
cu atractie rezidentiala medie între 5%-9% se situeaza 5 localitati
si redusa între 1%-4%, restul localitatilor. (vezi harta Atractia
rezidentiala pentru populatia Bucurestiului).
Harta 6
CAPITOLUL III: Caracterizarea socio-economica a
Zonei Metropolitane Bucuresti
Populatie si teritoriu. Realizarea Zonei Metropolitane Bucuresti
prin integrare acestor 61 (59+2) localitati ar înseamna un
aport de populatie de peste 430,000 locuitori, dintre care cca.
40% în mediul urban. Circa 50% (adica 228,809) din populatia
acestor localitati este populatie activa, ceea ce înseamna
un aport de populatie cu vârsta de munca semnificativa. Mai
mult, un numar de 39 de localitati au rata de ocupare între
50%-80%. De asemenea, din totalul populatiei acestor localitati
32% sunt salariati si numai cca. 3% dintre locuitori sunt someri.
Este foarte important ca, în principal, localitatile imediat
înconjuratoare orasului polarizator au o pondere mare a salariatilor
(numar de salariati raportat la total populatie ocupata) între
70%-98% sau medie între 50%-68%, ceea ce poate avea un efect
pozitiv pentru piata de forta de munca din Bucuresti în continua
crestere si cu o cerere de forta de munca foarte mare.
Prin urmare ZMB va cuprinde orasul Bucuresti cu cei cca. 2,000,000
de locuitori ai sai la care se adauga peste 430,000 de locuitori
din asezarile care vor fi incluse în acesta noua structura.
Asadar, ZMB cuprinde, conform acestui studiu 62 de unitati administrativ
teritoriale, adica orasul Bucuresti si cele 61 de unitati administrative
(de fapt orase si comune) care înconjoara orasul si au obtinut
un scor care justifica integrarea în aceasta noua structura.
În esenta, rezultatul confirma celelalt studiu al CURS din
2003 când în ZMB ar fi intrat 62 de unitati administrativ
teritoriale, în mare masura aceleasi ca în 2008. Unitatile
administrativ teritoriale care ar urma sa fie incluse în ZMB
apartin în prezent de judetul Ilfov (40), judetul Giurgiu
(11), judetul Calarasi (5), judetul Dâmbovita (3) si judetul
Ialomita (2). Într-o prima etapa, pâna la aparitia unei
Legi care sa întemeieze noua ZMB în granitele stabilite
conform acestui studiu, cu cele 61 de unitati administrativ teritoriale
în frunte cu orasul central Bucuresti, ar putea fi constituita
Zona Metropolitana Bucuresti-Ilfov cu 41 de unitati administrativ-
teritoriale, dar care ar fi relativ dezechilibrata, extinzându-se
mult prea mult spre Nord, comparativ cu întinderea spre Sud,
Sud-Est si Sud-Vest. Ramâne ca într-o a treia etapa,
ulterioara, ZMB sa poata fi extinsa din nou, în toate directiile,
formând o regiune metropolitana care sa ajunga cu granita
de Sud pe Dunare iar la Nord sa constituie o conurbatie cu orasul
Ploiesti.
Ca suprafata, integrarea celor 61 de localitati ZMB ar însemna
o extindere a Bucurestiului cu cca. 250,000 ha.
Potential economic. Din punct de vedere al conditiilor de locuire
datele arata o situatie destul de buna în aceste localitatii,
media numarului de case la 1000 de locuitori (indicator calculat
ca raport între total case în localitate si total populatie
*1000) este de 383 case. Localitatile care au situatie locativa
peste medie sunt în principal acele localitati în care
aportul bucurestilor la înnoirea edilitara a localitatii este
peste medie. Prin urmare, asa cum se poate observa din harta Numar
de case la 1000 de locuitori, un numar de 16 localitati au între
451-583 de case la 1000 de locuitori, iar un numar de 19 localitati
se situeaza la medie, adica au un numar de 353-450 de case la 1000
de locuitori. Aceasta situatie localitva buna este influentata si
de rata de înnoire edilitara a acestor localitati în
ultimii 5 ani lucru care sugereaza ca aceste localitati sunt într-o
continua dezvoltare. Astfel, asa cum arata datele cercetarii realizate
de CURS, un numar de 21 de localitati au avut o rata de înnoire
edilitara de peste 16%, iar un numar de 24 de localitati au avut
o rata de înnoire edilitara în ultimii 5 ani între
6%-15%. Cu alte cuvinte, în aceste 45 de loclaitati de la
5% la peste 16% din totalul caselor din localitate sunt nou contruite
în ultimii 5 ani. Pe primele locuri se situeaza Branesti,
Pantelimon, Voluntari, Berceni si Corbeanca cu o rata de peste 30%.
Aportul bucurestenilor la aceasta înnoire edilitara fiind,
în medie, pentru ZMB de peste 52%. Mai concret, procentul
caselor construite de bucuresteni în total case contruite
în ultimii 5 ani în localitate depaseste 53% într-un
numar de 28 de localitati si numai în 12 localitati bucurestenii
au construit între 3%-25% din totalul caselor contruite în
localitate în ultimii 5 ani.
Trebuie, de asmemenea, remarcat faptul ca în total fond localitv
în localitate, ponderea caselor contruite de bucuresteni în
ultimii 5 ani se încadreaza între 15%-32% într-un
numar de 9 localitati si între 5%-13% într-un numar
de 21 de localitati.
Harta 7
Harta 8
Harta 9
Harta 10
Desi o mare parte dintre aceste localitati selectate au o pondere
mare a terenului agricol (ponderea terenului agricol raportat la
total suprafata loclaitate), în aproape 50% dintre aceste
61 de localitati suprafata agricola reprezentând între
80%-98%, acest lucru poate fi considerat pozitiv din perspectiva
potentialului acestor localitati de a furniza produse perisabile
catre orasul polarizator. (vezi harti Pondere activitate agricola
si Pondere produse perisabile pentru Bucuresti) Datele sondajului
arata ca media suprafetei arabile cultivate cu legume destinate
Bucurestiului este de cca. 7%, principalii furnizori fiind Cornetu,
Copaceni, Popesti Leordeni, Gradinari si Dragomiresti Vale, cu peste
30% suprafata agricola cultivata cu legume destinate Bucurestiului.
Pe total, un numar de 15 localitati având între 10%-50%
suprafete arabile destinate cultivarii produselor perisabile pentru
Bucuresti din total suprafata agricola.
Harta 11
Harta 12
Si din punct de vedere al potentialului turistic, aceste localitati
reprezinta o oaza de spatii verzi pentru un Bucuresti cu deficit
din acest punct de vedere. Rezultatele sondajului arata ca în
localitatile luate în calcul media suprafetei totale ocupata
cu padure si apa este de cca. 14%, iar dintre cele 61 de localitati
se remarca Pantelimon, Moara Vlasiei, Snagov, Comana si Buftea cu
peste 40% suprafata ocupata cu padure si apa. Daca ne uitam pe harta
Potential natural vedem ca un numar de 14 localitati au suprafete
ocupate de apa si padure în proportie de 20%-54%, iar 19 localitati
au între 10%-18,5%. La aceasta se adauga si ponderea monumentelor
si amenajarilor turistice raportate la total case în localitate,
care în 21 dintre aceste 61 de localitati selectate reprezinta
între 2%-7%. Prin urmare putem spune ca situatia din aceste
localitati ar avea un efect extrem de pozitiv asupra orasului polarizator
din punct de vedere al extinderii spatiului verde si al dezvoltarii
turistice.
Harta 13
Rezultatele sondajului arata o situatie relativ favorabila din
punct de vedere al dotarii (dezvoltarii) tehnologice în aceste
localitati. Numarul mediu de telefoane fixe la 1000 de locuitori
este de 142 telefoane, însa, în special, localitatile
imediat învecinate cu orasul polarizator se situeaza peste
medie, adica au o pondere a telefonelor fixe la 1000 de locuitori
între 152-806. (un numar de 25 de localitati).
De asemenea, numarul mediu estimat de calculatoare la 1000 de locuitori
este de 124 calculatoare si, în general, loclaitatile aflate
împrejurul orasului central depasesc aceasta medie. Asa cum
se poate observa din harta Ponderea dotarii cu calculatoare, un
numar de 31 de localitati au între 100-635 de calculatoare
la 1000 de locuitori.
Numarul mediu de utilizatori de internet este de 87 utilizatori
la 1000 de locuitori, iar un numar de 17 localitati au o pondere
a numarului de utilizatori de internet între 106-574 la 1000
de locuitori.
Harta 14
Si din punct de vedere al conditiilor de educatie, aceste 61 de
localitati se situeaza destul de bine, unui profesor revenindu-i
cca. 18 elevi. Daca privim cu atentie harta Pondere personal didactic.
Numar de elevi la 1 cadru didactic, observam ca 19 localitati au
o pondere ridicata, adica unui cadru didactic îi revin cca.
6-9 elevi si numai 5 localitati au o situatie mai defavorizata din
acest punct de vedere, adica unui cadru didactic revenindu-i un
numar de cca. 20-50 elevi. Doar din punct de vedere al conditiilor
medicale situatia nu este foarte buna, din moment ce la 1000 de
locuitori, se estimeaza ca exista, în medie, un singur medic.
Exista totusi 13 localitati unde numarul de medici la 1000 de locuitori
este între 1.02-4.64. Un alt indicator care demonstreaza ca
din punct de vedere al conditiilor medicale, situatia în aceste
zone necesita o îmbunatatire este si cel privind ponderea
policlinicilor la 1000 de locuitori, unde, asa cum se observa pe
harta Ponderea policlinicilor, în cca. 41 de localitati este
aproape 0.
Harta 15
Harta 16
Harta 17
Distanta fata de Bucuresti. Indicatorul distanta fata de Bucuresti
(în minute) este esential pentru facilitarea interrelatiilor
dintre orasul central, Bucuresti, si asezarile incluse în
Zona Metropolitana. Distanta influenteaza toate relatiile dintre
cele 2 tipuri de comunitati si de aceea valorile indicilor de identificare
a granitelor ZMB au fost împartite la indicatorul „distanta„
fata de Bucuresti. Relatia puternica dintre aceste localitati este
fundamentata si de existenta mijloacelor de transport facile spre
orasul polarizator si, asa cum arata datele sondajului cu reprezentantii
primariilor, se estimeaza ca jumatate dintre locuitorii din cele
61 de localitati selectate utilizeaza de obicei microbuzul pentru
a ajunge la Bucuresti iar 30% autobuzul. (vezi grafic 3 Principalul
mijloc de transport utilizat de obicei pentru a ajunge la Bucuresti).
Timpul consumat pentru a ajunge în Bucuresti este un alt factor
favorabil constituirii Zonei Metropolitane. Astfel, cca. 59% dintre
reprezentantii autoritatilor apreciaza ca dureaza, în medie,
20 de minute, cu mijlocul cel mai des utilizat, pentru a ajunge
la Bucuresti si doar 11% au raspuns ca trebuie peste 35 de minute
în acest scop. (vezi grafic 3 Izocrone pentru transportul
cel mai utilizat).
Grafic 2
Asa cum se observa din harta Izocrone (distanta în minute
fata de Bucuresti) un numar de 23 de localitati se pozitioneaza
la o distanta apropiata fata de orasul polarizator (între
5-15 minute) si numai 8 localitati putem spune, conform aprecierilor
reprezentantilor autoritatilor locale, se afla la o distanta îndepartata
fata de Bucuresti (la peste 40 de minute).
Harta 18
Suport pentru realizarea Zonei Metropolitane Bucuresti. Analiza
rezultatelor acestei cercetari arata un înalt grad de sustinere
din partea autoritatilor publice din cele 61 de localitati pentru
realizarea Zonei Metropolitane Bucuresti. Asa cum se observa din
graficul 2 Potential pentru integrarea localitatii în ZMB,
90% dintre autoritatile locale ale acestor localitati doresc ca
localitatea lor sa fie integrata în ZMB, doar 3% nu ar fi
de acord, iar 7% nu sunt hotarâti, nu stiu.
Suportul din partea autoritatilor locale urmeaza sa fie confirmat
sau infirmat de cel al locuitorilor din unitatile administrativ-teritoriale
posibil a fi incluse în ZMB, lucru care se stabileste pe baza
unui sondaj de opinie reprezentativ pentru populatia din aceasta
arie, în curs de realizare.
Grafic 3
Anexe
|
